Astazi cartile de vizita sunt atat de omniprezente incat in unele tari sunt inmanate fara nici o formalitate sau motiv, servind doar ca un mod international recunoscut de schimb de informatii. In schimb la alte natiuni, mai ales cele asiatice, cartile de vizita sunt considerate ca o extensie a persoanei, care trebuie tratata cu onoare si respect. Schimbul de carti de vizita are loc intr-un ritual serios si incalcarea protocolului poate fi considerata o grava jignire. Cum a ajuns o simpla carte de 9 x 5 cm sa joace un rol atat de important in lume ? Diferitele surse pe care le-am consultat arata ca aceste carti de vizita au aparut in China in secolul 15.
In secolul 17 cartile de vizita sau asa numitele biletele de vizita se foloseau in Europa, cand lacheii aristocratilor ai persoanelor regale prezentau cartile servitorilor la resedinta gazdelor pentru a anunta sosirea ulterioara a distinsului vizitator. Aceste prime carti de anuntare erau cam de dimensiunea cartilor de joc si erau folosite si ca produse de papetarie pe care se notau cambiile (obligatii contractuale) sau alte mesaje. Insa pana la domnia regelui francez Louis al 14 cartile de vizita devenisera marfa de serie pentru eticheta esalonului superior al societatii, avand un sistem sofisticat de reguli de folosire.
Pana in secolul 19 o carte de vizita (sau de apel) era esentiala in viata doamnelor si domnilor din clasa superioara sau de mijloc. Fiecare camin avea o tava de argint pentru cartile de vizita, aflata pe o masuta in hol. Cartile stranse in tavita erau un catalog al celor care vizitasera locuinta, si al familiilor pe care trebuiau sa le viziteze la randul lor.Eticheta cerea ca o carte de vizita sa fie prezentata fiecarei stapane a casei la o prima vizita. Dupa ce sunau la usa, vizitatorii erau intampinati de un servitor care tinea tava cu mana stanga intinsa.
Vizitatorul punea cartea pe tava si astepta ca servitorul sa dea cartea stapanei casei pentru examinare. Doar dupa acordul acesteia avea loc o vizita directa. Era considerat extrem de nepoliticos ca in timp ce astepta un vizitator sa cerceteze celelalte carti de vizita din hol. Daca era indoit coltul din dreapta sus al cartii de vizita, insemna ca posesorul prezentase cartea in persoana. O carte indoita pe mijloc indica faptul ca vizita era efectuata de mai multi sau de toti membrii familiei respective. Mesajele de pe cartile de vizita (abreviate din franceza) cuprindeau “p.f” pentru o vizita de felicitare, “p.c” pentru vizita de condoleante. Astfel de detalii ale etichetei erau general acceptate de membrii manierati ai societatii.
In alta ordine de idei, cartile de afaceri au devenit cunoscute in Londra la inceputul secolului 17, intr-o perioada in care nu exista un sistem oficial de numerotare a strazilor si nici o industrie jurnalistica bine dezvoltata. Erau o forma de publicitate pentru companii si cuprindeau harti cu indicatii de traseu catre sediu. Primele carti de afaceri monocolore au fost printate cu metodele gravura in lemn sau tipar inalt dar pana in 1830 s-a dezvoltat litografia astfel incat se foloseau carti cu mai multe tonuri si care erau pe buna dreptate lucrari de arta de mici dimensiuni.
Efectul industrializarii
Progresiv, o data cu ridicarea clasei de mijloc in timpul Revolutiei Industriale si cu reducerea generala a formalitatii sociale, a aparut atat in Europa cat si in Statele Unite o clasa de intreprinzatori particulari care aveau nevoie permanent sa schimbe informatii de contact. Aceasta clasa a combinat ambele idei de carte de vizita si de afaceri, pentru a produce pe hartie simpla si groasa cu caractere clare si utilitare, prima variatie a cartii moderne de vizita.
In Statele Unite se numesc carti de afaceri si s-au raspandit in decada 1890 (asa numita era a Capitanilor Industriali si a “baronilor talhari”) iar cartile au ajuns la nivelul actual de omniprezenta la inceputul secolului 20.
Eticheta si formatul cartilor de vizita moderne
Pe langa faptul ca natiunile asiatice respecta ritualuri elaborate de prezentare si primire a cartilor de afaceri, in multe zone din lume este considerat jignitor sa inmanezi cartea de vizita cu mana stanga sau sa o lasi neglijent imediat ce ai primit-o. La nivel international nici o carte de vizita nu trebuie folosita pentru a scrie notite si toate cartile de vizita trebuie sa prezinte pe revers traducerea in limba natiunii respective.
Cartile de vizita nu trebuie tinute libere ci intr-o caseta de carti de vizita,pentru a le pastra in stare perfecta. Regula de baza este ca posesorul sa prezinte cartea de vizita cand participa la o intalnire de afaceri la nivel inalt in tinuta impecabila si cu comportament potrivit manierelor natiunii gazda.
Cartile de vizita moderne trebuie sa contina numele posesorului, titlul sau, compania la care lucreaza, precum si date importante de contact (adresa, telefon, fax si e-mail). Se folosesc de asemenea si sigla companiei precum si sloganul (in unele natiuni se adauga si gradele academice, onoruri, data de infiintare a companiei).
In China se foloseste cerneala de aur deoarece aurul este considerat de bun augur. Dupa cel putin patru secole de utilizare, cartile in scop de prezentare si pentru schimb de informatii de contact au evoluat de la primele bilete de vizita la cartile de vizita moderne, acum esentiale in schimbul de date profesionale de baza in comunitatea de afaceri internationala. Chiar daca pare exagerat ritualul complex de prezentare a unei bucatele de hartie de aproximativ 9 x 5 cm, un lucru nu s-a schimbat la utilizarea acestora.
Cartile sunt un mijloc de prezentare si prima impresie are sigur importanta.
